In imagine vedeti un exemplu clar de ceea ce se intampla atunci cand constructorul trateaza cu lejeritate problema rumegusului, pe principiul “daca nu este aici beneficiarul merge si asa”. Altfel nu pot sa-mi imaginez cum sa ignori atat sfatul dirigintelui de santier cat si rugamintea beneficiarului de a avea grija la acest aspect. Acum imi pare rau ca n-am tratat problema cu mult mai mare strictete insa nu-mi imaginam ca rumegusul poate sectiona in acest fel un stalp.
Atentie insa ca dupa decofrare, prezenta rumegusului in acea portiune era aproape insesizabila fiind foarte presat si imbracat in beton din cauza vibrarii. Doar insistenta mea de a scobi cu o cheie intr-un loc unde parea ca ar fi o mica bucata de lemn uitata in stalp m-a facut sa descopar ceea ce vedeti.
Solutii de indreptare exista, si dupa o consultare cu structuristul si cu dirigintele am aflat ca locul trebuie largit putin pentru a fi siguri ca nu mai exista rumegus, spalat foarte bine si umplut cu o marca de beton superioara celei care s-a turnat in stalp. In nici un caz sa nu faceti greseala de a umple locul cu mortar de zidarie sau tencuieli, mai ales pe baza de ipsos. Evitati de asemenea orice material care contine var!
Solutii exista… dar de ce sa cautam solutii cand prevenirea este atat de simpla?
Update
Sectionarea stalpului a avut loc in partea superioara a lui, acolo unde a avut loc imbinarea intre betonul turnat in stalp si betonul turnat ulterior in grinzi si placa. Dupa ce s-au cofrat placa si grinzile acestea au fost curatate de rumegus prin spalare sau maturare. Normal ca singurul refugiu pentru acel rumegus a fost in stalpi. Stalpii ar trebui spalati ultimii, lasandu-se cofragul desfacut pe o parte pentru a permite scurgerea completa a apei cu corpuri straine. Aceste etape sunt migaloase si consumatoare de timp, astfel ca un constructor nu foarte responsabil le sare, pe principiul “daca ati sti cum se faceau casele inainte… si rezista si acum…”. Aceeasi lipsa de responsabilitate este afisata si cand se toarna beton peste pamant in fundatii, numai ca acolo eroarea nu se poate descoperi asa usor.
Oricum, structuristul ne-a dat detalii despre materialul cu care trebuie corectate astfel de lucruri si va prezint o poza a sacului mai jos. Se foloseste oriunde o parte din armatura este vizibila. Sper sa nu aveti prea mare nevoie de el.
Rumegusul probabil a aparut in urma folosirii dujbei la taierea bucatilor de cofraj.
@Tetelu @vasile
Am facut un update la post unde am mai dat cateva detalii.
Din detaliile pe care le-am primit de la structurist acel stalp n-ar fi solicitat decat in situatia in care intreaga cladire se torsioneaza. E un stalp de interior.
In orice caz nu sunt deloc fericit cu situatia creata si sfatuiesc pe toata lumea sa fie prezenta pe cat posibil la fiecare turnare de beton. Pot fi evitate multe neplaceri.
Draga Ionutz , nici eu nu inteleg ce cauta rumegusul acela acolo, ca doar e vorba de niste cofraje, nu de un atelier de tamplarie. N-am vazut asa ceva in viata mea ! Pacat ca nu ai postat si o poza din care sa vedem cum e pozitionat stalpul fata de restul casei. Eu sunt arhitect, nu inginer, dar din cate am invatat de la raposatul prof. ing. Cismigiu , cel mai mare specialist roman in proiectare antiseismica, alaturi de prof. Titaru, solutia cu umplut spatiul cu beton de marca superioara este frectie la picior de … rumegus. Daca stalpul acela este f.important in cadrul structurii, trebuie neaparat CAMASUIT , adica inglobat in alt stalp, care sa aiba o sectiune mai mare . Ar trebui sa iesi cu cel putin 15 cm in afara pe fiecare latura. E un element structural, si nu tine sa-l lipesti cu superglue sau chiar si cu beton de marca superioara
Hai ca incepi sa scrii din ce in ce mai tbine
Nu am prea inteles ce cauta rumegusul acolo. Se pune cumva in cofraje pentru a preveni scurgerea de material?!?